Pe 31 martie 1909, compania de construcţii maritime din Belfast „Herman and Wolff" termina de construit ceea ce urma să fie cel mai mare pachebot din lume şi pe măsură a fost şi eşecul navei. 33 de ani mai târziu, aceeaşi companie terminase de construit nava maritimă „Evanghelia".

Lansată în 1942, nava a purtat diferite denumiri, până când proprietarul, Aristotel Onassis, a comandat, în 1968, scufundarea ei. A eşuat, fără fast, pe marea românească, devenind simbolul staţiunii Costineşti.

Titanic a plecat cu fast, dar nu s-a mai întors

Pachebotul, construit în 1909, a fost denumit Titanic şi urma să fie pionierul transportului maritim rapid pe distanţe lungi. După mai multe teste, Titanic a fost lansat, cu fast, în prima sa călătorie de anvergură. În 1912, pe 10 aprilie, Titanic pleca din oraşul britanic Southampton, cu destinaţa New York(Statele Unite).

Patru zile mai târziu, deşi primiseră avertizările meteo pentru zona Newfoundland, Titanicul s-a lovit de un aisberg ascuns din cauza ceţii. Lovitura i-a fost fatală pachebotului, care s-a scufundat luând cu el mulţi dintre pasageri. 1. 500 de persoane au murit în tragicul accident.

Directorului şantierului naval „Harland and Wolff" declara la câteva zile de la tragedia Titanicului:

"Ştiu că nu e nimic ştiinţific, dar vaporul mă avertiza că va muri şi va lua foarte mulţi oameni cu el".

Evangeliei i s-a cerut să nu se mai întoarcă

Costineştiul pare adormit. Străzile goale, curate, oameni scumpi la vedere, dar mai ales multă linişte. Vile somptuoase, pensiuni şi hoteluri se întind de-a lungul străzilor, de la un capăt la altul. Pare un orăşel de lux părăsit în grabă de curând timp. Nimic nu pare să trădeze că aici vor da năvală, doar peste câteva săptămâni, zeci de mii de oameni, turişti şi oaspeţi îndrăgostiţi de mare, dar şi de staţiunea Tineretului.

Pe primarul Traian Cristea l-am găsit dis de dimineaţă în Primărie. E singura şansă să dai de dânsul, căci cum se ridică soarele mai mult pe cer dispare din instituţie. „Ce să facem, dacă stăm în birou între pereţi nu ne face nimeni treaba în locul nostru. Banii şi proiectele nu vin dacă stai picior peste picior pe scaun. Trebuie să mergi să baţi la uşi la ministere, să urmăreşti din teren tot ce se întâmplă, să fii în mijlocul oamenilor permanent“, spune primarul.

Iar realitatea din teren îi dă dreptate. Plajele sunt impecabile. Nivelate, curăţate, întreaga infrastructură refăcută după iarna grea. Doar turiştii mai lipsesc. „Noi am luat în serios colaborarea cu Apele Române. Ei ne fac digurile, noi îi ajutăm cu plajele, nu aşteptăm doar să fim serviţi. Toate plajele din Costineşti sunt pregătite pentru turişti de Paşte“, ne-a declarat Cristea, arătându-ne fiecare sector de plajă în parte. De asemenea, tot până de sărbătoarea Învierii Domnului, Primăria speră să asfalteze şi drumul până la mânăstirea Sf. Elena. „În această perioadă, cel mai mult mergem pe asfaltări de drumuri. Am obţinut de curând aprobarea pentru 800.000 de euro pentru drumurile de exploatare agricolă. Astfel, utilajele care ies de pe câmp nu ne vor mai murdări nouă drumurile. Vor fi asfaltaţi 6 km de drumuri pe câmp. În paralel, vom asfalta drumurile din cartierul de nord şi cartierul de sud, suma investită fiind de 2,4 milioane de euro, bani europeni“, a precizat Traian Cristea.

Casa Tineretului şi Portul Pescăresc

"Nu vă vom lăsa să ne îmbolnăviţi copiii"

Peste 60 de locuitori ai comunei Costineşti de toate vârstele s-au adunat, ieri, în parcul din apropierea primăriei pentru a protesta împotriva intenţiei Guvernului de a permite companiei americane Chevron să exploateze gazele de şist din regiune. Manifestaţia a fost sprijinită de administraţia locală, care a aprobat desfăşurarea acţiunii de protest şi a participat activ, prin prezenţa primarului, Traian Cristea, la faţa locului şi a reprezentanţilor consiliului local.
Locuitorii comunei au venit pregătiţi cu pancarte simbolice şi cu alte materiale informative pe care se puteau citi mesaje precum: „Şpaga voastră, moartea noastră”, „Chevronul distruge viitorul” şi „Vrem copii sănătoşi, nu bolnavi şi canceroşi”.
De altfel, unul dintre protestatari a specificat: „Îmi doresc ca familia mea şi copii mei să trăiască într-un mediu sănătos. Localitatea noastră nu a avut niciodată factori de poluare şi ne dorim ca acest aspect să nu se schimbe. Nu acceptăm nicio sumă de bani pentru terenuri, sănătatea copiilor noştri este mai importantă decât orice beneficiu material. Ne-am informat, ştim care sunt pericolele unei astfel de exploatări. Să-şi ia sondele şi să meargă cu ele unde le este permis, numai la noi nu”.

Primarul localităţii Costineşti, Traian Cristea, a vorbit ziarului Cuget Liber despre proiecte pe care le are în vedere pentru anul 2012, despre modul în care a încheiat anul în curs, precum şi despre colaborarea pe care o are cu diverse ministere.

- Cum a fost anul 2011 pentru adminis-traţia locală Costineşti?
- A fost un an normal din toate punctele de vedere. Am reuşit să finalizăm mai multe proiecte, nu avem datorii, nici la servicii, nici la utilităţi. Am reuşit să realizăm un proiect de infrastructură drumuri pe o porţiune de 2 kilometri din fonduri proprii, la care se adaugă opt kilometri realizaţi prin măsura 3.2.2. Lucrările reprezintă turnarea fundaţiei de asfalt în zona Epavei şi a Mănăstirii. Pe lângă acestea, am extins reţeaua de energie electrică tot în zona mănăstirii, iar în cartierele noi am adus tot ce înseamnă utilităţi chiar înainte de construcţia caselor. Noi avem altă logică de dezvoltare la Costineşti. Mai întâi asigurăm electricitate, canalizare, apă şi drumuri, după care le dăm voie oamenilor
să-şi construiască. Tot timpul suntem cu un pas înaintea lor.

- Ce planuri şi proiecte aveţi pentru anul 2012?
- Sperăm ca până în luna septembrie să finalizăm proiectul pentru consolidarea falezei cu bani de la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Este o investiţie de aproximativ 324 miliarde de lei vechi. Prin această iniţiativă am reuşit să construim o alee de promenadă de patru kilometri, situată între Tuzla şi 23 August pe care atât turiştii, cât şi locuitorii comunei se vor putea plimba în voie. De asemenea, sperăm că în luna mai să fie demarat proiectul comun al Ministerului Agriculturii şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului prin care se doreşte construirea unui port turistic şi pescăresc în zona epavei. Proiectul are o valoare de aproximativ 5 milioane de euro, bani care vor veni de la cele două ministere. Noi vom fi beneficiarii investiţiei cu dublă funcţionalitate. Este un proiect complex, prin care vor fi construite platforme pe apă şi diguri. Pe porţiunea de port pescăresc vor exista camere frigorifice, hale de tranşare, un centru de colectare, va avea toate dotările necesare desfăşurării activităţii de pescuit industrial. Tot pentru 2012 avem în plan lucrări de întreţinere a drumurilor şi a sistemelor de alimentare. Avem canalizare în proporţie de 100% şi drumuri bune, acum trebuie doar să le întreţinem.

Astăzi, 31 octombrie 2011, de Ziua Internaţională a Mării Negre, „Adevărul“ prezintă topul curiozităţilor legate de viaţa din adâncuri şi de unicitatea acestui loc. Grigore Antipa spunea despre Marea Neagră că este unică, Ovidiu a cântat-o în scrierile sale, iar Eminescu a adorat-o.

Biologul Răzvan Popescu-Mirceni, directorul Societăţii de Explorări Oceanografice „Oceanic Club“, spune că Marea Neagră este o mare considerată tânără, formată în urmă cu câteva mii de ani. Lista misterelor sale este lungă.

 1.    De ce a fost numită marea „Neagră“

Circulă mai multe legende cu privire la originea numelui pe care marea cea izolată l-a primit în secolul al XV-lea. Unele fac referire la faptul că marea este foarte periculoasă, că în largul ei furtunile se iscă foarte uşor şi sunt foarte violente.

Click pe poze pentru a vedea ce ascunde Marea Neagră!

O explicaţie logică este legată strict de poziţionarea sa geografică. Marea a fost curtată de greci, apoi de romanii care au numit-o „Pontus Euxinus“ şi mai apoi de turci, care i-au spus simplu „Karadeniz“, ceea ce înseamnă „marea întunecată, de miazănoapte“, pentru că era situată la nord de Imperiul Otoman. În antiteză, Mării Mediterane i-au spus „Akdeniz“, adică „marea albă, luminoasă“, pentru că era situată la sud.